Am vrut astazi musai sa merg la film, era ‘The Cold Light of Day’ la Republica dar titlul e irelevant pana la urma. De obicei eram singur in sala, insa data asta am avut surpriza sa mi se spuna ca filmul ruleaza pentru minim doua persoane. Nu m-am crezut niciodata ca o sa ajung sa ma rog de cineva pe strada sa mearga la film, insa o persoana s-a induplecat. A fost win-win, cu toate ca probabil am castigat mai mult eu.
In drum spre casa, inmiresmat de o ploaia calda si blanda, cu miros de ceai de tei, ma gandeam cum as putea sa ajut la supravietuirea cinematografelor.
Se sting incet, din ce in ce mai putina lume merge, atrasa fiind de cele cu fite. Ar fi pacat sa se piarda, sunt atatea amintiri care ne leaga.
De fel stau cam prost cu memoria si nu prea imi amintesc multe, insa sunt unele care nu am sa le uit niciodata. Nu prea tin minte copilaria, insa una din putinele amintiri cu tata prima este in Iasi, cand mi-a luat struguri Otonel de la niste tarani din Piata Unirii, apoi a stat in picioare, cu mine pe umeri, pe tot parcursul filmului. Era la Victoria, filmul era ‘Piedone in Hong Kong’.
Tot la Victoria mergeam miercurea cu colegii de servici, profitand de oferta celor de la Orange (1+1 gratis) luni de-a randul.
Atunci cand am prins iar putin curaj de viata, am inceput sa vorbesc cu cineva pe internet, dupa vreo doua saptamani parea o persoana interesanta , asadar i-am zis ca poate sa vina cu mine si colegii la un film. Nu a aparut, insa pe drumul spre casa am aflat ca de fapt nu exista, ci era mintea bolnava a fostului prieten gelos a unei colege, care suspecta o relatie intre noi :))
La Republica am fost in prima intalnire cu C., era ‘Music & Lyrics’ , tema muzicala s-a potrivit foarte bine cu momentul, nu o sa uit niciodata cum ii auzeam inima batand de la un metru in drum spre casa :)
Mai am amintiri si din alte cinematografe, insa acestea imi sunt dragi.
Nu stiu pentru ce mergeti voi la cinema, insa eu merg in primul rand pentru atmosfera, pentru continutul filmului si abia apoi detaliile.
O sa spuneti ca imaginea nu e cea mai buna, ca scaunele sunt incomode, ca sunetul e nu stiu cum, insa mie imi aduc aminte de copilarie, cand cu 3 lei (mai putin decat o paine) puteai sa vezi un film normal, iar cu 6 lei un interminabil film de 3-4 ore. Si pe atunci salile erau pline, indiferent de titlu.
Inca nu stiu ce as putea sa fac , dar daca aveti idei, sau doar amintiri din cinematografe, nu ezitati sa le adaugati aici.
Follow
Salut Catalin. Sunt Marius Iurascu, directorul general de la Romaniafilm, care are in administrare Republica si Victoria. M-a atras titlul articolului de pe blogul tau, pentru ca de ieri, am initiat si eu o pagina pe facebook, intitulata “salvati Romaniafilm !”. Pe scurt, actualul ministru al culturii doreste trecerea regiei la Secretariatul General al Guvernului, ca sa poata da salile la RAAPPS, singura regie care are o lege speciala prin care ar putea vinde toate salile de cinema. Tu zici salvati cinematografele… Eu zic salvati intreaga cinematografie romaneasca de marele jaf imobiliar care se pregateste de catre actualul guvern. Sincer, eu nu sunt un internaut de exceptie, dar, daca poti ajuta aceasta cauza dreapta, te rog, invata-ma ce sa fac ! Cum pot crea, cu ajutorul vostru, a celor carora va pasa, o miscare majora pe net, prin care sa salvez ce a mai ramas din aceste temple de cultura ?