M-am dus la filmul asta in primul rand pentru ca vroiam pur si simplu sa merg la cinema, si apoi ca mai vazusem un film de-al lui Mihaileanu acum vreo 7 ani ‘Va, vis et deviens’ la acelasi cinema si tin minte ca mi-a placut, ba chiar am scris la acea vreme despre el pe vechiul blog.
Nu sunt critic de film si nici nu ma pricep la a descrie sentimente si trairi ale altora. Probabil nu este un film/gen de film inghitit usor de unii insa pe mine m-a impresionat in mod placut.
Povestea e relativ simpla. Intr-un sat uitat de lume undeva prin nordul Africii, conform traditiei femeile faceau cam toata treaba in timp ce barbatii stateau toata ziua la ceai, avand tot timpul scuze. Un grup de femei in frunte cu sotia invatatorului hotarasc sa ii forteze sa-si asume responsabilitati tinand o greva a sexului :) De acolo problema se complica, apare un fost iubit al acesteia, care pana la urma le ajuta in incercarea lor de a-i face pe barbati sa aduca apa in sat. Nu povestesc mai multe pentru ca poate or fi unii care inca mai vor sa-l vada.
In ciuda memoriei pe duca am retinut cateva replici:
“Nu trebuie niciodata sa te dai batut. Ceva mic poate fi uneori mai mare decat cea ce pare urias. Apa, prospetime, viata, chiar iubirea poate erupe in orice moment”
“Izvorul divin al femeilor nu este apa, izvorul femeilor este iubirea.” (or so they say)
Nu-mi dau seama daca din cele doua replici care ti-au ramas in minte, vreuna te convinge de adevarul ei. Deasemenea, mi se pare ca esti usor malitios. Dar poate doar mi se pare. Da, sunt enunturile a doua mari adevaruri, si cand o sa intalnesti nu femeia, ci ACEA FEMEIE, si nu iubirea, ci ACEA IUBIRE, o sa te convingi si tu.
Era un vers care cred ca se potriveste aici “Women seem wicked when you’re unwanted” (Doors – People are strange)