Am fost in weekend sa vad un vechi prieten …
Cimpulungul pare a fi un oras al liliacului si al balegarului, dar combinatia asta de mirosuri mi-a adus aminte de bunici si de tara ..
Pe drum am intalnit un batran cu un car cu boi, i-am zis ziua buna, si el mi-a raspuns “sa traiesti om bun, ai de seama ca vine furtuna” .. am dat din cap si i-am raspuns in minte : “la ce uragan am in spate … ar fi buna o furtuna”.
Am continuat si am vazut de departe o batranica asteptand pe marginea drumului, am salutat-o respectuos, si m-a rugat mult sa vad de ce nu-i suna telefonul. Dupa ce am refacut setarile si facut o proba, am salutat-o si am plecat… mi-a strigat din urma “mergi sanatos mai baiete, sa gasesti pace acolo sus”.
Am fost oarecum suprins de raspnsul ei , am mai mers cativa metri si am intors capul iar ea imi facea cu mana de la poarta.
Bunul prieten a fost bland cu mine, si doar dupa cateva ore de drum am ajuns in varf, unde am mancat o strasnica manacare fara gust la cabana, apoi am coborat sa pun cortul.
M-am intins si i-am citit putin, apoi i-am povestit toate cele … si s-a intristat, apoi i-am pus intrebari, si i-am cerut raspunsuri, iar el a inceput sa ma ocarasca , cu fulgere si trasnete.
M-am ascuns de furia lui, m-am retras in cort si am citit un pic, si putin mai tarziu s-a indurat si mi-a dat ragaz sa vad apusul …
Dupa un somn scurt, a inceput iar furtuna, si a tinut pana dimineata, cand mi-am cerut iertare si dupa ce ne-am luat ramas bun m-a lasat sa-mi strang lucrusoarele si sa pruced spre casa.
Pe drum,langa o biserica era un mos foarte batran, a cerut un leu, “sa duca la biserica”, i-am dat 10 si i-am spus sa se duca sa-si cumpere mancare mai bine…
Cand am ajuns in vale era doar 1 grad si dadea binisor cu lapovita. Iar in Iasi se uita lumea ca la urs, cu 2 polare si geaca pe mine …
M-am intors cu mai multe intrebari decat am plecat, mai putine raspunsuri si bani in buzunar, dar macar am terminat doua carti si am mai vazut natura …
Ramas bun prieten bun, sa ne vedem cu bine …
Restul pozelor aici
Follow
Nu am de gand sa-ti spun care fotografie imi place mai mult fiindca si de data asta sunt mai multe cele care imi plac. Vreau sa-ti spun doar cat ma bucur ca impartasesti experienta asta si cu mine, sau ma rog, si cu altii care sunt interesati. Imi place ca ai surprins esenta locurilor pe care le-ai vizitat( da, chiar si gardul cu afise electorale din belsug), carul cu boi( Doamne, chiar mai exista!), frumusetea peisajelor, arhaic si nou, toate imbinate in asa fel incat sa redai imaginea in intregul ei, o imagine chiar idilica as putea spune. Nu stiu daca nu gresesc cumva, pare ca ai fost singur in vizita la prietenul tau( Raraul, nu-i asa?) si ma intreb daca nu ti-a fost frica, mai ales in timpul furtunii? Deasemenea, nu pot sa nu ma intreb cum trebuie sa te fi simtit tu plecand din agitatia de la oras in locul ala in care multe par sa fi fost prinse in capcana timpului? In fine, multumesc pentru ” portia de frumos”, o asteptam de mult!
Mi-e frica de foarte putine lucruri in viata asta, de natura insa nu. Furtuna ma linisteste de obicei, a reusit si acum in oarecare masura.
Un lucru pe care il apreciez si-l admir deopotriva la tine, este faptul ca tu te bucuri si gasesti frumos in toate lucrurile care te inconjoara si-n toate experintele pe care le traiesti( sau iti sunt date). Bunaoara, pentru tine, chiar si furtuna, care pe cei mai multi ii inspaimanta, are ceva frumos…